Ce-ai gandit cand ai plecat? Stiu ca la mine te gandeai, pentru ca te auzeam cum imi strigai numele. Dar ce-ai simtit stiind ce lasi in urma? Ai putut sa te uiti in ochii lui, dar pe-ai mei nu i-ai mai vazut..
Stii ce-ai lasat in urma? Gol de tine plin. Nopti fara somn si cu multe lacrimi. Ochii mei negri decolorati. O depresie crunta. O viata de panici. Te-am blamat si te-am urat. L-am blamat pe Dumnezeu si mult timp nu am mai crezut.
Stiu ca m-ai iubit mai presus de orice. Stiu si ca teama a invins iubirea ta pentru mine. Ai imbratisat teama si de mine ai uitat intr-un colt. Ti-ai adus aminte ca vrei de fapt sa stai cand deja te chinuiai in fiecare clipa. As fi vrut sa castigam timp, sa ma vezi in toate ipostazele vietii. Sa imi strangi in brate copiii. Sa ma uit la voi doi si sa stiu ca iubirea adevarata se desfasoara sub ochii mei, nu doar in amintiri de viata buna si in doua suflete in care ai lasat prapad.
Te simt langa mine. Stiu ca nu m-ai lasat niciodata. Dar as da orice sa te mai imbratisez o data. Sa imi scufund nasul in parfumul pielii tale, care acum imi e in nari doar o amintire dulce si calda.
Mi-ai lasat fricile tale mostenire. Insa am avut atata putere incat sa le las in urma una cate una, si pe ale tale si pe ale mele. Si mi-ai mai lasat cate ceva. Blandetea, ambitia, omenia, caracterul, sinceritatea, dragostea, principiile, barbatul pe care tu l-ai adorat. Mi te-ai lasat pe tine. Pentru ca m-ai rupt usor din trupul si sufletul tau si m-ai dat vietii.
Mergem mai departe. Enjoy the ride..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu