marți, 31 martie 2015

Leapsa :)

   Nu am facut pana acum o astfel de postare pentru ca am primit numai leapsa de beauty. Iar eu nu cred in beauty. Cred in sanatate, cred intr-o stare de bine si de multumire cu sine, cred ca frumusetea este in ochii celui care priveste. Azi o leapsa altfel. Multumesc Alina.

1. Descrie-ti viata din momentul actual printr-un singur cuvant. 
Pace.

2. Se spune ca "niciodata sa nu spui niciodata". Insa tu niciodata..
Sigur sigur, niciodata nu voi renunta la visurile mele.

3. Cum ai defini iubirea in cat mai putine cuvinte?
Iubirea e bliss, iubirea nu e pentru cei multi, iubirea e pentru cei putini, cei fericiti. Iubirea e inteligenta si e pentru cei cu minti inalte.

4. Ti-ai gasit rolul in aceasta lume? Daca da, care este?
L-am gasit atunci cand nici nu il cautam. Pastrez raspunsul pentru mine, intr-un cuvant: creatie.

5. Daca ai putea da timpul inapoi, ai schimba ceva din trecutul tau?
Nu, pentru ca n-as mai fi eu cea de azi. As schimba un lucru miiiic de tot, sa stiu sa inot de mica, nu de la 11 ani. Inotul e libertate, e fericire.

6. Care este persoana pe care o admiri cel mai mult?
Mama pentru determinare si frumusete, tata pentru iubire, intelegere si intelepciune.

7. Daca ai mai avea doar o zi de trait, cum ti-ai petrece-o?
Singura, undeva la caldura, la mare, pe plaja la soare si inotand. As scrie tot ce imi vine in minte, despre viata mea.

8. Cum erai acum 5 ani? Ce visai? Ai realizat ceva din tot ce aveai in plan?
Eram mai tanara :)) Visam mult, faceam putin din ce visam. Aveam in plan casatorie si copii. Nu am realizat planul, am realizat lucruri pe care nici nu indrazneam sa le visez.

9. Daca ai putea sa afli ceva din viitorul tau, ce ai vrea sa stii?
As vrea sa stiu ori tot, ori nimic. :)







miercuri, 14 ianuarie 2015

Memories of a tweety bird




What is this?

Aia e o amintire

Încărcată de drum nocturn bulgăresc

Pt mine e:

Eu, ea

Fată

Frumoasă


Noi

Mașină

Vamă

Duty free
Ralu
Bucuroasă
Ca
Trece
La bulgari
Eu
Tâmpit
La volan
Ea
Chill
Eu
Gras
Foame
Order
Restaurant
Degetele
Pui
Closet
Pipi
Ralu
Speriata
Ca sa vin cu ea
Bulgari
Muzica
Nota
Acasă
Hotel
I loved you that night
Why?
Why?
Cause i was with u
Dunno
The car the night the cigs the smoke u driving me singing
I loved u that night
Romantic
Aș spune
Fun
Simple

True

Peace!

miercuri, 7 ianuarie 2015

Ziua in care m-am lasat de barbati.

   Si nu, nu m-am apucat de femei. Nici de vreo perversiune. Doar m-am lasat, temporar sper eu, de barbati. Nu m-am lasat ca nu mi-ar mai placea. Imi plac. Unii imi plac asa de rau, ca ma gandesc cum ar arata agatati cu catuse de pat, la dispozitia mea. Nu m-am lasat pentru ca n-as mai avea nevoie de un barbat. Am. La multe chestii, de la condus cand n-am eu chef, pana la masaj si sex salbatic.




   M-am lasat de barbati pentru ca m-au trosnit ifose virgine, fix cu cateva luni inainte de treishunu. Inca mai puteam umbla la maneca scurta in ziua aia. Si mi-am zis bai ma las, sa mor de nu ma las. Pana nu apare barbatul ala, pe placul meu, sa imi vina sa sar pe el la orice ora din zi sau noapte si lui la fel, sa accepte tot si eu sa fac la fel, sa ne luceasca ochii ca xenoanele de neam-prost, sa ne luam cinci caini pe care sa-i iubim (optional, cainii nu iubitul), sa nu putem sta unul fara celalalt si nici sa nu vrem, pai pana atunci ma las.
   Daca m-am lasat definitiv, om trai si om vedea. Eu sper ca nu. Pentru ca vreau sa merite unu sa il tratez ca pe un rege. Si el, sa fie al dracului daca nu ma trateaza ca pe o regina, de cand ma trezesc si pana ma culc, ca asa simte si ca asa vrea. In restul timpului ma poate trata si altfel. Hai sa imi mearga bine anul asta! :))




luni, 5 ianuarie 2015

Cum mi-am schimbat buletinul

   Orice nevoie, perfect omeneasca, de a scoate un act in Romania se soldeaza inevitabil si cu faze din categoria rasu'-plansu'. Astazi, despre cum mi-am schimbat buletinul.
   La ora noua, pe un ger din ala misto de se zgaltaie dintii in gura ca la cutremur, ma urc in masina cu destinatia posta. Dintre cele doua oficii postale mai apropiate, l-am ales pe ala cu sanse mai mari de a gasi loc de parcare. Intru deci pe strada cu posta, masina de politie in spatele meu, ma pun pe avarii cu intentia de a parca, locuri erau, yey meee! Cand sa execut laterala cu spatele, arunc un ochi spre posta, posta care nu era acolo, deloc. Ma sterg la ochi de excesul de rimel.. mda. Posta NU e. Pornesc spre cealalta. Loc de parcare ioc, desigur, salt masina pe un mare sleau direct pe linia de tramvai (dezafectata momentan!), imi zic in gand ca daca e ceva bag faza cu femeie la volan, trag caciuloiul mai bine pe urechi si ochi, ajung la posta. Asta era la locul ei. Intru, o coada imensa alcatuita din mosi si babe care isi plateau impozitele. Pe 2015! 
   Vad un ghiseu liber, ma duc direct, turma sare: "coada e aici, duduita!" Cum duduita?? Am duduit cand am intrat?? Am cincizecidekile da-o dracului de treaba ca n-am duduit! N-am mai stat la nicio coada, sa stea ei daca sunt nostalgici. Tanti de la ghiseu mananca bomboane. Pe mine nu ma serveste. Asta e. 
- Taxa pentru cartea de identitate si un timbru fiscal de cinci lei, va rog.
- N-am de cinci lei, va dau doua de doi lei si unul de un leu, e bineee?
- Pai daca face cinci toata chestia asta, dati-mi, ca la alta posta nu mai merg.
   Platesc, tanti bate date la calculator, scoate ditai foaia, imi da jdemii de timbre, ma mai uit o data in cutia ei cu bomboane, multumesclarevedere si plec. Masina la locul ei, ma urc repede sa nu ma recunoasca nimeni de rusine ca parcasem in asa hal. 
   La politie gasesc loc fix in fata, yey meee again! Geamul de la masina nu se deschide, inghetat mai rau ca mine, asa ca fumez o tigara in fata sectiei si imi fac scenarii cu coloratii de pe acolo. Ce au mai furat, ce au mai violat etc. Intru cu viciul satisfacut si completez declaratia de la ei, pe aceeasi masa pe care am completat-o si acum sapte ani si acum saptispe! Si scaunele sunt aceleasi! Iese un ametit din birou, intru eu.
- Bunaziualamultiani, imi expira buletinul.
- Sa va dezbracati si sa imi dati actele.
Hmm.. bine hai sa ma dezbrac..
- Cartea de alegator?
- N-am. N-am primit. Nu mi-a dat nimeni.
- Scrieti acolo ca ati pierdut-o si semnati.
- Pai n-am pierdut-o. N-am avut-o niciodata.
- Nu conteaza, scrieti asa si semnati.
- Ma amendeaza cineva ca am "pierdut-o"?
- Nu, scrieti si semnati.
Bine daca nu ma amendati, apai scriu si semnez, dar sa nu va puna necuratul sa ma amendati. Offf...
- A cui e locuinta de la adresa de domiciliu?
- A mea, aveti acolo certificatul de mostenitor, dupa mama.
- Certificat de deces aveti?
Baaaa! Eu vreau sa-mi scot buletin nou. Is vie, daca par moarta e pentru ca mi-e frig, sunt racita si nu stiu daca o sa ies bine in poza.
- E anexat acolo.
- Nu v-ati trecut numele dinainte de casatorie.
- Pai nu sunt casatorita.
- Actul de divort?
- Nu-s nici divortata. Am bifat acolo ca sunt necasatorita.
- Si n-ati fost niciodata?
- Nu.
Wtf??? Nu, doamna care stati la caldura si faceti poze si va uitati la acte ca in calendar. Jur ca n-am fost. "Vaduva" as fi vrut sa fiu de cateva ori, ca am dat de multi nemernici. Am fost doar logodita, am la activ sute de orgasme bestiale, spre deosebire de dumneavoastra, insa casatorita, divortata sau vaduva nu-s.
   Bun. Ca ne lamuriram cu actele, acum sa ma traga tanti in poza. 
- Barbia sus, spatele lipit de spatar, dati parul dupa urechi.
NUUUUUU! M-am chinuit sa stea frumos si nici cercei atarnatori n-am, nu vreau. 
- Trebuie sa se vada fata si urechile domnita.
Am doua urechi, nu pot sa declar pe proprie raspundere ca am si sa ma lasati asa, va rog tanti, va rog!!!!! Presupun ca nu. Bine. Dau parul.
- Nu clipiti.
Nu clipesc.
- Zambiti.
- Cu dinti??
- Fara. (rade tanti)
- Atunci nu zambesc, ca nu stiu fara dinti, o sa arat si mai ciudat.
- Haideti sa vedeti poza.
Mda.. e ok, merge, puteam sa va aduc una de la plaja pe un stick. Arat ca o copila de liceu inainte de teza.
- Va ridicati buletinul luni, intre doua si patru, de la ghiseu.
- Imi dati o dovada ca am buletinul la preschimbat?
- Pentru ce va trebuie?
- In caz ca ma opreste rutiera prin vreun sat...
- Nu va trebuie, ziceti ca e la schimbat.
Am mai zis eu ca n-am baut, ca nici de as vrea n-as putea ca sunt intoleranta la alcool ( si prosti, si oameni care intarzie, si iarna, si haine groase, si ceai, si anestezic, si cozi, si si si) si tot m-a pus nenea militian sa suflu in fiola de nu stiu cate ori. Acum o sa stau cumintica in Bucuresti. Macar vine tata cu vreun certificat, ceva, si ma recupereaza. Merge asa?
- Larevedereunannoubunvenitiluni!
- Larevederelafel. 
Amin si haidi pa!




Ramble de inceput si de sfarsit.

   A trecut. Tot. Cu totul. De tot. Un an. Pentru un an. Si din nou. Mi-a fost bine si nu stiu de ce. De fapt nu mi-a fost tocmai bine, dar nici rau nu mi-a fost. N-am impodobit bradul cu mega tragere de inima dar nici nu m-a mai deranjat. Era acolo, era ok. Chiar am stat cateva minute langa el si am suportat pentru prima data faptul ca femeia cu aripi de inger nu e aici. Fizic nu e, ca in rest e plin de ea. Revelionul a fost fara planuri, fusesera multe dar le-a stricat o panica infipta in gat ca un os de peste. Asa ca n-au fost planuri, doar clinchet la pahare la doispe, apoi o bomba care n-a vrut sa explodeze si dans si muzica si rasete si frig de crapau pietrele. 
   Au fost mesaje din alea frumoase, scrise din suflet special pentru mine si telefoane care ma lasau fara cuvinte pentru ca da, timpul nu sterge, distanta nu sterge. Si mesaje tampite, d-alea de lista, cu cozonacu' pe masa si bradu' in casa si sampania in pahar. Am ras si am ignorat. Si m-am speriat de cat pot ignora. Pentru anul asta nu mi-am propus nimic in afara de faptul ca azi imi schimb buletinul. A fost singura chestie pe care mi-am pus-o in cap, nu chiar la miezul noptii dar pe aproape. Si a mai venit o faza din neant.. asta cu ignoratul. Ma simt bine ca pot ignora. Pana acum la un apel de genul "ne vedem in jumatate de ora" eram intr-un vaj-vaj general, ieseam urgent pe usa si ajungeam prima si asteptam si ma enervam. Acum cand primesc o invitatie ma pun la masa, mestec incet, beau apa din cupa mea de sampanie. Ma mai privesc in oglinda si imi zic ce gagica misto sunt si ce mi-as face daca as fi barbat :)).
   Mno.. acum cu mine n-o sa fiu asa, m-as imbolnavi de o boala care ar lua numele meu si n-ar avea leac. Insa ma pun pe ignore si slow motion cu lumea. Am spus "pa" inca unor chestii din trecut si am mai slabit cinspe kile cu ocazia asta. In rest brataresc, scriu, ma plimb noaptea, ma indragostesc de cate o geanta de la Marks. Fac treishunu curand. Nu-i simt. Sunt doar ai mei. E bine. 



marți, 23 decembrie 2014

Sarbatorile. Revelionul. Si solstitiul.

   De ceva ani incoace am devenit Grinch. Nu-mi plac sarbatorile de iarna, nici nu-mi place sa aud pe cate cineva extaziat de ninsori frumoase si brazi impodobiti. Ma zgarie pe creier colindatorii si urarile trimise copy-paste, ma oripileaza mesele care stau sa se rupa in doua de atata mancare. Pana la urma Craciunul este Nasterea lui Iisus, se intampla pe 25 decembrie si.. atat. Cu niste bunatate in suflet si in gand, cu putina intelegere si un strop de prietenie, cred ca s-ar achita fiecare de insemnatatea adevarata a sarbatorii. Desi sustin ca lucrurile astea ar fi mai bine sa fie facute zilnic, nu doar la ocazii speciale, pentru ca apoi sa ne porcaim pe la colturi.
   Si urmeaza my all time favorite - Revelionul. Soc si groaza, va jur! Daca nu ai check-in de revelion la munte, in vreun club de fite sau la Dubai, nu existi. Chiar daca teoretic nu existi, practic poti sa mananci si sa te imbeti ca porcul, nu se supara nimeni. Este o zi ca oricare alta! Pentru care nu trebuie sa cheltui milioane, cu care ai reusi sa iti faci foarte frumoase alte zile. Adevarat ca e o noapte cu petarde si balamuc, cu concerte Bambi si Smaili la Universitate. Insa tot nu se explica. Nu pentru mine, nu vreodata.
   Eu serbez azi. Ca asa am chef. Si pentru ca incepand cu 23 decembrie ziua incepe sa creasca. Cu un minut, cu doua, nu stiu exact. Si cu o secunda daca e, tot e mi-nu-nat. Ma scutur de toamna si de decembrie si imi admir costumele de baie, ma gandesc cu drag la mare, la soare, la senzatia suprema pe care o am cand inot pe sub apa. Asa ca daca as bea alcool, azi m-as imbata. Muci, pula, manga. As dansa in fundul gol pe strada cu un post-it lipit pe frunte: "vine vara!"
   Lasati-ma deci sa sarbatoresc ce vreau, cand vreau. Ce ma bucura pe mine. Ca si de nu ma lasati, eu tot ce vreau fac. Doar asa pot respira fara sa ma numar. Si acum bag replica mea preferata, pe care o adaptez in functie de varsta. Aia din buletin, ca-s vesnic tanara altfel. "Am aproape treishunu de ani, mi-am castigat cu varf si indesat dreptul de a nu mai da nicio alta explicatie." 
   Enjoy! Si zile fericite, oricare ar fi ele pentru voi!



duminică, 23 noiembrie 2014

As good as it gets

   Whenever you think this is as good as it gets, you wind up realizing it can get so much better. When things, people or simply life brings you down, it's in human nature to question. And all of the sudden, out of nowhere, your life changes, in a way that's even better than winning the lottery. What happens next?
   Most of the times, you screw up. Because you don't believe you're worth it. Or because it seems too good to be true. You might be right in a way, afraid to take chances, afraid to change the comfort of your life so far. I'm not the gambling type. Not when it comes to my life. But sometimes, few times but still, I go all in.
   The most wonderful times of my life happened when I did just that. It doesn't necessarily mean that the outcome was great, nor that I was guaranteed a happily ever after. It was just a time that made me grow, that drove me towards goals I didn't think were achievable. 
   Of course I think about those times, of course I wish some things wouldn't have ever ended, yeah there are nights when I dream of you and me in that "we'll always have Paris" way. But then again I know and will always know this: what I have now, who I am now, who I am with now, this isn't for sure, not by far, as good as it gets..