joi, 25 septembrie 2014

De ce.. il iubesc?

   Il iubesc pentru ca ma lasa sa fiu eu insami, in toata complexitatea mea, si nu se teme de asta, din contra, se bucura. Il iubesc pentru ca nu vrea o viata monotona, ci ii place la nebunie sa traiasca tumultul alaturi de mine. Il iubesc pentru felul in care ma vad prin ochii lui si pentru felul in care ma priveste cand se trezeste langa mine, zi dupa zi.
   Il iubesc pentru ca noi construim impreuna. Construim zambete, construim visuri, construim castele de nisip pe plaja. Construim zile frumoase, chiar si atunci cand suntem amandoi suparati pe viata.
   Il iubesc pentru ca ma cearta bland, cand suntem doar noi doi. Pentru ca in public ma apara chiar si cand gresesc. Imi tine partea pana in panzele albe, cu mana pe piciorul meu, atingerea aia care imi arata ca am vorbit prea mult sau prea prost.
   Il iubesc linistit, il iubesc efervescent, il iubesc chiar si cand il urasc, il iubesc liber, il iubesc dezinteresat, il iubesc ca o furtuna, il iubesc adanc ca un ocean, il iubesc pana la sfarsitul universului.
   De ce il iubesc? Pentru ca s-a lasat iubit. Cu greu, dar s-a lasat. De atunci s-a deschis precum o floare si ma iubeste ca nimeni altul.


   

2 comentarii: