luni, 25 noiembrie 2013

Cum sa ai rabdare

   Nu am stiut niciodata sa am rabdare. De copil eram foarte curioasa si nerabdatoare. Daca ai mei imi cumparau cadoul pentru Mos Craciun, chit ca era abia octombrie, eu trebuia sa stiu ce e, promiteam ca nu desfac pana cand nu va fi sub brad. Probabil asta e motivul pentru care impodobeam bradul pe la sfarsitul lui noiembrie :)) Apoi in timp am observat ca nu imi place cand intarzie cate cineva, desi eu ajungeam mereu inainte, cand era ora fixa de intalnire deja ma agitam. Nu aveam rabdare. Nu am nici acum, cand trebuie sa primesc vreun rezultat la analize verific mailul din 10 in 10 minute, cand trebuie sa plec undeva ma uit obsesiv la ceas. Cand trebuie sa ma vad cu o persoana foarte draga mie, disper in asteptare.
   Saptamana trecuta rabdarea mi-a fost pusa la incercare. A trebuit sa astept cateva zile la rand sa il strang in brate. Si cand ma obisnuisem cu gandul ca mai sunt doua zile luuuungi, el era deja aici. Si ii multumesc ca m-a scutit de chinul meu de a mai avea rabdare.. 
   Cred ca rabdarea se educa si ca e o virtute. Cred in ceea ce se spune: "Good things come to those who wait". Eu am avut rabdare numai cand nu asteptam nimic anume. Sunt invidoasa pe oamenii calmi. Poate e furtuna si in sufletul lor dar n-o arata ca mine. 
   In toata nerabdarea mea se nasc insa si lucruri frumoase si constructive. Asa am inceput sa scriu. Din nerabdare. Pentru a uita de timp si a ma scufunda intr-o lume a mea in care timpul trecea altfel si ma aducea mai aproape.
    Am rabdare doar cand sunt cu tine. Pentru ca imi oferi momente frumoase. Clipe de fericire. Rasete sincere. Lucruri simple. Am rabdare sa ma bucur de ele pentru ca timpul sa stea in loc si nimic sa nu se termine vreodata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu